O pictură, descoperită recent într-o peșteră din Indonezia, s-a dovedit a fi ceva mai veche de 44.000 de ani. Lucrarea înfățișează ceea ce pare a fi o scenă de vânătoare, în care un grup de ființe, jumătate oameni, jumătate animal, vânează un bivol. Arheologii cred că această scenă ar putea fi prima poveste din lume, înregistrată pentru posteritate. Întreaga scenă este surprinzătoare nu numai pentru că a fost datată ca fiind realizată atât de timpuriu în istoria umanității, detaliile muralului fiind, de fapt cu adevărat frapante: dacă vânătorii par înveșmântați în piei de animale, interesant este că aceștia folosesc sulițe și par a fi legat animalul cu sfori. Aceste acțiuni, privite mai atent, dezvăluie detalii frapante despre zorii umanității – în primul rând faptul că vânătorii sunt acoperiți cu piei de animale, dovedește o sofisticare aparte a omului timpuriu, care a înțeles că poate să profite de ceea ce-i oferă natura. Pe de altă parte, utilizarea suliței și a frânghiilor, relevă o tehnică de vânătoare rafinată, în care sunt utilizate arme și unelte care ajută vânătorii să țină la distanță prada, fără să fie răniți. Totuși, pictura rupestră descoperită în Indonezia nu este cea mai veche din lume, anul trecut fiind dezvăluit „cel mai vechi desen al umanității”, pe un fragment de piatră, în Africa de Sud. Acea „lucrare” a fost datată ca având 73.000 de ani!
